sâmbătă, 10 februarie 2018
Barza albă (Ciconia ciconia)
Barza albă este o pasăre acvatică care a reușit să cucerească zonele urbane. Habitatele de hrănire au rămas aceleași, dar teritoriile de cuibărit s-au schimbat. De la lunci, câmpii mlăștinoase și delte la centrul orașelor.
Se hrănește preponderent cu broaște, dar consumă și șerpi, insecte, pești, pui de păsări acvatice și chiar rozătoare mici.
Când zboară, acesta se folosește de curenții ascendenți calzi din aer, astfel nu consumă prea multă energie. De aceea când migrează preferă să zboare pe lângă mări și nu deasupra lor.
Cuibul este unul voluminos, construit din crengi groase, iar interiorul acestuia cu iarbă și crengi mai subțiri. masculul apără teritoriul și îi oferă hrană femelei când clocește. Spre deosebire de stârci, berzele comunică prin clămpănituri de cioc. Migratoare de lungă distanță. Iernează în Africa.
sâmbătă, 3 februarie 2018
Care este cea mai rară pasăre din România și de ce?
Cea mai rară pasăre de la noi este șoimul dunărean (Falco cherrug), unde populația globală nu depășește 450 de perechi cuibăritoare. În Europa nu este o pasăre prea răspândită, fiind prezentă de-a-lungul Dunării. Țările cu cele mai mari populații sunt Ungaria, Ucraina, Bulgaria și România.
Ce a provocat periclitarea speciei?
Stârpirea popândăilor, șoimăritul, braconajul, electrocutarea pe liniile de înaltă tensiune, stârpirea corvidelor și alterarea habitatelor sunt principalele cauze. Pasărea aceasta este așa de rară încât i-au fost necesare trei proiecte LIFE+ pentru a o conserva. Societatea Ornitologică Română (SOR) și Grupul Milvus au ajutat pentru derularea proiectelor LIFE+ în România. Proiectele s-au desfășurat pe teritoriul următoarelor țări: Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. Din fericire pasărea a putut fi reintrodusă cu succes în Câmpia de Vest. În al treilea proiect LIFE+ s-a pus accent și pe conservarea acvilei de câmp (Aquila heliaca).
Pentru a vedea mai multe despre proiectele pentru conservare vizitați:
sakerlife.mme.hu
www.milvus.ro
www.sor.ro/Proiecte/Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia.
Susă imagine: www.milvus.ro.
Ce a provocat periclitarea speciei?
Stârpirea popândăilor, șoimăritul, braconajul, electrocutarea pe liniile de înaltă tensiune, stârpirea corvidelor și alterarea habitatelor sunt principalele cauze. Pasărea aceasta este așa de rară încât i-au fost necesare trei proiecte LIFE+ pentru a o conserva. Societatea Ornitologică Română (SOR) și Grupul Milvus au ajutat pentru derularea proiectelor LIFE+ în România. Proiectele s-au desfășurat pe teritoriul următoarelor țări: Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. Din fericire pasărea a putut fi reintrodusă cu succes în Câmpia de Vest. În al treilea proiect LIFE+ s-a pus accent și pe conservarea acvilei de câmp (Aquila heliaca).
Pentru a vedea mai multe despre proiectele pentru conservare vizitați:
sakerlife.mme.hu
www.milvus.ro
www.sor.ro/Proiecte/Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia.
Susă imagine: www.milvus.ro.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Cartea de fotografie
Mi-am comandat recent o carte despre fotografia de natură și pot să spun că sunt foarte mulțumit!
-
Steagurile au fost mereu un mod de a reprezenta o țară, regiune sau chiar un teritoriu. Sunt multe steaguri în lumea aceasta, dar unele sun...
-
Este cunoscut și sub denumirea de codroș de casă. În dreapta imaginii se poate vedea un mascul în zbor. ------------------------...